Dr. Pilă Ionica-Alexandra
Medic specialist Psihiatrie

          Singurătatea este o trăire subiectivă determinată nu de lipsa relațiilor interpersonale, ci de lipsa relațiilor semnificative ce ar trebui sa se plieze fără cel mai mic efort pe nevoile spirituale ale tuturor părților implicate. Din acest motiv,  ea poate fi resimțită chiar și în mijlocul familiilor aparent armonioase sau într-un grup elitist de prieteni.

            Într-un mediu familial și într-o societate ce nu par a prezenta provocări semnificative pentru o persoană cu o viață echilibrată, cei singuri par a avea o mai mare dificultate în a face față stresului cotidian ce ajunge sa facă ravagii în întregul organism. Singurătatea cronică declanșează o cascadă de evenimente fiziologice care accelerează procesul de îmbătrânire, înfluențând sistemul endocrin, cardiovascular și imunitatea organismului. Și de cele mai multe ori, carapacea singurătații e și mai grea pentru că oamenii nu au facut nimic pentru a o dobândi. Aparent. Anumite caracteristici ale personalității pot fi  exacerbate de  evenimente  din viața fiecăruia. Pentru cei din anturajul celui singur, reacțiile acestuia față de  evenimentele  nefavorabile par nejustificate, exagerate chiar, iar bucuria nu este niciodată deplină.

            În lucrarea intitulată ,,Singurătatea”,  J. Cacioppo si W. Patrick introduc noțiunea de termostat genetic. Nivelul  la care acesta este setat influențează în mod hotarator nevoia de a stabili relații interpersonale și felul cum vor fi  acestea consolidate.

Scala de Singurătate UCLA a fost elaborată de Daniel Russel și colaboratorii săi pentru a evalua nivelul de izolare socială. Au fost publicate 3 versiuni –  în 1978, 1980 și 1996. Prima variantă cuprinde întrebări formulate cu tentă negativă, indicand ( de la 0 la 4) cât de des se află subiectul într-o anumită stare. A doua variantă, cea din 1980, a apărut pentru a înlătura conotația negativă a termenilor folosiți și cuprinde 10 itemi cu referire la singurătate și 10 cu referire la lipsa acesteia. În ultima variantă, cea din 1996, s-a urmărit administrarea scalei și personelor mai puțin educate și vârstnicilor prin  simplificarea itemilor și a modului de a raspunde. Aceasta contine 20 de itemi -11 cu referire la singurătate și 9 la lipsa acesteia.

Statistici

-singurătatea și lipsa relațiilor interpersonale sunt echivalentul a 15 țigarete fumate/zi;

-singurătatea crește mortalitatea cu 29%;

-În România, în 1 din 3 case trăiește un singur om;

-În Marea Britanie, peste 9 milioane de oameni de toate vârstele, mai mult decat populația  Londrei, sunt deseori singuri și 2 vârstnici din 5 susțin că televizorul este singura lor companie.

         Instalată în adolescență, singurătatea  poate duce la  debutul a numeroase tulburări psihice. Astfel, trebuie acordată o atenție deosebită pacienților aflați în această etapă a vieții, daca se constată că stabilesc cu dificultate  relații interpersonale.

 

   Bibliografie:

         1. Cacioppo J.T., Patrick W. – Loneliness-human nature and the need for social connection, Ed. Norton and Company, pag 1-39;

         2. Russell, D.  (1996) – The UCLA Loneliness Scale (Version 3):  Reliability, validity, and factor structure.  Journal of Personality Assessment, 66,pag. 20-40;

        3. www.campaigntoendloneliness.org;

       4.  www.who.int.

      

      

Singurătatea dăunează sănătății